România a ocupat în 2022 o poziție relativ bună la nivel regional din perspectiva inflației măsurate după metodologia europeană armonizată. Cu un valoare de 12% a creșterii medii anuale a prețurilor, ne-am poziționat doar peste Croația, Slovenia și media europeană, dar sub alte cinci state din fostul bloc estic plus statele baltice (economii mai mici, pe care le-am exclus din analiză, ele fiind oricum în topul inflației la nivel european).
Descompunerea pe cele 12 grupe de servicii și produse utilizate la calcularea indicelui armonizat al creșterii prețurilor (cel care permite comparații internaționale), dezvăluie care au fost punctele forte și punctele slabe ale țării noastre din perspectiva luptei cu inflația, aflată conjunctural la niveluri ridicate.
Segmentele pe care ne-am situat pe ultimul loc între cele opt state analizate sunt „mobilă, electrocasnice etc.” (unde am reușit să rămânem chiar sub media europeană) și „restaurante, hoteluri etc.” (unde am depășit cu puțin această medie). Partea bună este că ele au păstrat relativ jos cheltuielile gospodăriilor în 2022, partea mai puțin bună este că efectul de bază va fi nefavorabil pe parcursul lui 2023.
Rata inflației la mobilă și electrocasnice
Rata inflației la restaurante și hoteluri
Tot cam în aceeași zonă figurăm în materie de „comunicații”, la mică distanță de Bulgaria, unde Ungaria apare suprinzător pe minus, împreună cu media UE, și ne răpește ultima poziție. La „recreere și cultură”, avansul prețurilor a fost mai mare doar decât cel consemnat de aceeași medie europeană și de Slovenia.
Rata inflației la comunicații
Rata inflației la recreere și cultură
Domeniile cu o componentă majoritar bugetară și dependente de măsurile luate în politicile de stat au rămas undeva la mijlocul clasamentului, cu sănătatea și îngrijirea medicală (locul 5 din 8) ceva mai bine decât educația (locul 4 din 8). Ceea ce arată o anumită încadrare în tendința regională dar și incapacitatea de a găsi soluții mai performante în materie.
Rata inflației la sănătate și îngrijire medicală
Rata inflației la educație
Altminteri, situația nu este cu nimic mai bună sau mai proastă decât mersul pieței în sectorul eminamente privat, unde aceleași locuri sunt ocupate de ”mâncare și băuturi non-alcoolice” (5 din 8, ceea ce a fost decisiv pentru indicele general, dată fiind ponderea mare în materie, care ne singularizează la nivel european) și „încălțăminte, îmbrăcăminte” (4 din 8), capitol păstrat în limite rezonabile.
Rata inflației la mâncare și băuturi non-alcoolice
Rata inflației la îmbrăcăminte și încălțăminte
De reținut, totuși, poziționarea semnificativ mai bună pe partea de scumpire a alimentelor decât în țările vecine (aproape jumătate din ce s-a întâmplat în Ungaria și trei sferturi față de creșterile din Bulgaria). Ceea ce a dus la un fenomen mai rar în ultimii ani, de inversarea a fluxurilor de cumpărători între orașele aflate la graniță cu aceste două state.
Domeniul care prinde podiumul regional, alături de categoria mai puțin clară de „alte bunuri și servicii”, este cel al transporturilor (unde se localizează contraperformanța de a importa din Bulgaria carburanți de aproape 5 miliarde euro, sumă echivalentă cu întregul export de automobile produse în România).
De altfel, la transporturi figurăm între Cehia și Polonia, țări cu regim valutar similar de flotare a monedei naționale, dar sub lidera Bulgaria, cu leva aflată în relație fixă în raport cu euro, în calitate de ultimă relicvă a fostei mărci germane.Vecina de la vest, Ungaria, care a preluat și ea cantități mari de carburanți din Rusia, apare doar pe locul 7 din 8.
Rata inflației la transport
Rata inflației la alte diverse bunuri și servicii
În fine, cele două segmente din consumul gospodăriilor la care suntem vicecampioni regionali la inflație sunt cel de „locuire și facturi de utilități” și cel de „alcool și tutun”. Ambele cu ponderi relativ însemnate în consum, mai ales din cauza nivelului relativ redus de trai dar nu numai.
Rata inflației la locuire și facturi la utilități
Rata inflației la alcool și tutun
În primul caz, politicile publice implementate au jucat un rol important iar în al doilea componenta socio-culturală (dar și educația publică în materie) ar trebui să fie ceva mai pragmatică în condiții de evoluție negativă a puterii de cumpărare în ansamblu.
COMMENTS