Recent, FinMedia şi Piaţa Financiară au organizat o nouă Întâlnire cu Presa Economică, eveniment deja tradiţional. Moderat de această dată de analistul economic Petrişor Peiu, evenimentul a avut ca şi temă de bază: Cât va recupera România în 2021 din pierderile cauzate de pandemie şi subteme pe mai multe pieţe financiare, care au pus în valoare expertiza tuturor distinşilor participanţi (Care vor fi provocările bugetului pe 2021? Perspectiva macro: cum vor evolua principalii indicatori macroeconomici în 2021 şi 2022. România, piaţă de capital emergentă: cum putem face pasul cel mare către MSCI. Bankingul de pandemie: schimbări de direcţie, provocări, oportunităţi. Educaţia financiară în context pandemic. Criptomonedele: investiţii alternative sau plasamente cu eticheta pierdere. Cum putem prinde în 2021 trenul numit OCDE şi ce *găsim* în vagoanele sale). Iată câteva dintre interesantele idei ce s-au desprins din disciţiile purtate în cadrul evenimentului.
Daniel Dăianu, președinte, Consiliul Fiscal: ”Regimul fiscal în România este profund inechitabil, din două motive. Primul, are prea multe portițe- vă dau ca exemplu faptul că de mulți ani cota unică nu mai există. Și al doilea motiv: favorizează concurența fiscală neloial. Trebuie să ne re-examinăm regimul fiscal. Nu prin creșteri de taxe. Dar acest sistem fiscal nu răspunde marilor provocări din anii ce vin. Trebuie să ne trezim la realitate. Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 pp) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 pp). În opinia noastră o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menționate mai sus nu este realistă. CF apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 pp din PIB. Ar trebui ca veniturile fiscale +contrubuțiile la asigurări să ajungă la 29-29% din PIB în câțiva ani, pentru a ușura corecția fiscală. Corecția fiscală se poate face prin lărgirea bazei de impozitare și o colectare mai bună”.
Radu Hanga, preşedinte BVB: ”E clar pentru toată lumea că nu îţi permiţi să ai aceeaşi alocare bugetară precum alţii când tu ai 30% venituri ca pondere în buget în timp ce cei cu care vrei să tecompari au 40%. Piaţa de capital îşi îndeplineşte din plin rolul de a sprijini economia şi companiile. Poate că nu a fost folosită tot timpul la maxim, dar lucrurile se mişcă şi avem loc de creştere. Companiile vin tot mai mult către bursă, mai ales pe parte de emisiuni de obligaţiuni. Acum se produce o reorientare către listare de acţiuni: avem deja două, mai urmează încă două. Per ansamblu în 2021 vom vedea 20 de companii noi cel puţin pe BVB, într-un fel sau altul”.
Florian Neagu, director adjunct, Direcţia Stabilitate Financiară, BNR: ”Volumul creditelor date de băncile românești firmelor care lucrează în sectoare cu valoare adăugată mai mare sau care încorporează cunoștințe mai avansate (medium high-tech, high-tech sau acele knowledge-intensive services) a crescut cu 19% în ultimii 5 ani, dar ponderea lor în portofoliul băncilor a rămas aceeași. Asta în vreme ce creditele acordate sectoarelor cu valoare adăugată mai mică au crescut în ultimii 5 ani mai mult și și-au majorat și ponderea în portofoliile bancare. Sănătatea sectorului nostru bancar este peste medie, am intrat pregătiți în această pandemie iar băncile noastre pot sprijini dezvoltarea economiei. În decembrie 2019 aveam 5 pe verde și 3 pe galben. Profitabilitatea capitalurilor este indicatorul care s-a deteriorat anul trecut: profitul de 5,15 miliarde in 2020 a fost cu 1,9 miliarde sub cel din 2019. Au fost trei cauze care au dus la această stare de lucruri. Prima cauză – majorarea cheltuielilor cu provizioanele – care au fost de peste 3 ori mai mari decât in 2019. Au crescut cu 3,8 miliarde în 2020. A doua sursă de scădere a profitabilității a fost ritmul semnificativ mai lent al creșterii veniturilor din dobânzi. De asemenea, veniturile din taxe și comisioane au fost mai mici cu peste 7,5% în 2020. Pe partea de riscuri, perspectivele sunt ca acestea să crească. Problema nu e doar la noi ci în întreaga UE. Comitetul European de risc sistemic a și anunțat recent că principala sursă de risc este generată de majorarea semnificativă pe care sectorul privat le va avea în urma crizei, inclusiv în privința capacității de rambursare a creditelor. Rata NPL a continuat să scadă în 2020, ea a ajuns la 3,8% în decembrie 2020, dar rămâne în zona galbenă și este cu un punct procentual peste media UE. Considerăm că acest risc de credit este bine acoperit atât prin provizioane cât și prin capitaluri. Băncile din România pot face față unor scenarii nefavorabile. Retragerea treptată a sprijinului adus de moratorii nu va produce probleme deosebite. În portofoliile băncilor mai sunt active cam 10% din moratoriile acordate, iar în scenariul cel mai pesimist nivelul maxim al ratei npl -în cazul retragerii sprijinului oferit de moratorii – nu ar crește cu mai mult de 3 pp și ne-ar menține în zona galbenă de alertă”.
Florin Dănescu, preşedinte ARB: ”Industria bancară se uită cu speranţă la şansa în care elementele de To Do list enunţate de Daniel Dăianu se pot realiza. Capacitatea mediului privat în a restructura comportamente ce durează deja foarte de mult în momente dificile. Depindem de capacitatea noastră de restructurare. Avem în continuare cea mai mică intermediere financiară din Europa: nu mai e un motiv de optimism. Trebuie să trecem la nivelul următor, în care să reuşim să evoluăm, şi mai ales să vedem de ce nu putem să o facem. Industria bancară e singura căreia i s-a cerut fără ac ea să ceară nimic. Ea poate sprijini mai pregnant, mai facil economia reală consumând însă din rezerve. Or băncile nu sunt nişte rezerve la care să apelezi în criză”.
Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management: ”Ne îndreptăm cu mare viteză spre o lume în care partea de economisire capătă din ce în ce o mai mare anvergură. M-am uitate recent pe nişte statistici şi am văzut că ponderea depozitelor în total active financiare la nivelul UE este undeva la 37%. În România aproximativ 70% din activele financiare sunt în depozite bancare. E o perioadă normală de tranziţie: pe măsură ce se acumulează active financiare, primul e constituirea de depozite, urmând apoi fondurile de pensii, fondurile de investiţii, asigurările cu componentă investiţională. Lucrurile vor căpăta viteză în această tranziţie. Depozitele bancare mult mai mari decât creditele vor pune presiune şi vor accelera migraţia în căutare de randamente mai bune”.
Aurel Bernat, CEO BT Asset Management: ”Noi, ca administratori de fonduri de investiţii ar trebui să ne uităm cu atenţie la elementele pozitive din jurul nostru. Şi avem destule de admirat şi valorificat. De pildă, dacă ne uităm la Uniunea Europeană, principalul partener economic şi social al României, vedem că deşi se preconiza o scădere a PIB în 2020 de circa 7,8%, până la urmă s-a confirmat o diminuare de doar 6,8%. În acest context perspectivele UE sunt mult mai bune şi trebuie, cu siguranţă să profităm şi noi. Un alt aspect pozitiv, avem asigurate în continuare finanţări ieftine pentru o bună perioadă de timp. În acest context putem spera la 5% creştere economică în anii care vin, pentru că avem motoare de creştere. Ar trebui însă să ne uităm cu atenţie la inflaţie, pentru că e un element ce va crea presiune în perioada următoare”.
Milan Prusan, director general, NN Investment Partners: ”Datele macroeconomice pentru 2020 sunt optimiste, mai ales ca urmare a unui trimestru IV foarte bun. Noi, ca grup financiar internaţional, analizăm într-un cadru ceva mai larg comparând potenţialul cu realizările în mai multe ţări din regiune. Şi putem spune că pandemia a prins România într-o structură a PIB mai bună, având în vedere dependenţa redusă de acele sectoare ale serviciilor care au avut cel mai mult de suferit. Pe de altă parte, comparând crizele, putem spune că acum suntem mai bine pregătiţi: la precedenta anul 2011 a acoperit practic pierderile din anii anteriori, iar acum se pare că 2021 va fi unul care va şterge căderea din 2020”.
Dan Popovici, CEO OTP Asset Management: ”Chiar dacă vedem o oarecare creştere a interesului pentru investiţii în fonduri trebuie să privim corect lucrurile: peste 80% din active sunt plasate în fonduri cu risc scăzut. Cu toţii ne dorim migrarea banilor din conturi bancare către piaţa de capital. Cu toţii ne dorim să vedem cât mai mulţi clienţi care aleg să plaseze în fonduri de acţiuni. Dar nu putem face abstracţie de sentimentul de teamă pe care îl descoperim când discutăm cu clienţii. Şi totuşi lucrurile nu arată rău. În 2020, an greu, cu volatilitate mare, 83,6% dintre clienţii noştri au ieşit pe profit atunci când au răscumpărat titluri. Dintre cei care au ieşit pe pierdere, cei mai mulţi au vândut în martie şi aprilie”.
Claudiu Cazacu, XTB România: ”Îşi permit oare băncile centrale să tolereze existenţa unor monede virtuale la scară largă? Lumea acestora e plină de curente divergente: pe de o parte avem un ETF tranzacţionat în Canada cu active în Bitcoin. Avem oameni ca Elon Musk care intră în piaţă la o cotaţie de 30000 pe un Bitcoin. Băncile mari sunt şi ele cu ochii pe monede virtuale. Pe de altă parte volatilitatea e mare şi ea e dată de speculaţii făcute atât de cei care deţin monedele doar câteva ore/zile cât şi de cei care au deţineri istorice. Nu cred că din punct de vedere al volatilităţii şi preţului monedele virtuale pot fi considerate monede de refugiu. În pandemie Bitcoin s-a vândut pentru a creşte abia când lucrurile s-au mai liniştit. Un studiu american arată că în anii de boom şi bulă speculativă cel mai bun predictor pentru intrarea în incapacitate de plată a unei persoane este îmbogăţirea vecinului: încercând să ajungi şi tu ca vecinul, vei intra în bulă exact atunci când ea se sparge. Piaţa nu a ignorat avertismente cum ar cel şefei Fed sau chiar al lui Elon Musk şi a făcut corecţii. Trebuie avut grijă cu astfel de investiţii: când ele ajung la o anumită amploare trebuie găsite soluţii de reglementare”.
Liviu Fenoghen, director CSALB: ”Numărul solicitărilor conforme înregistrate în anul 2020 a depășit numărul cererilor înregistrate în anul anterior (creștere cu 18%). Numărul cererilor soluționate amiabil direct de părți a depășit, de asemenea, numărul soluționărilor amiabile de la finalul anului 2019 (creștere cu 32%). Numărul dosarelor constituite în anul 2020 este mai redus (-14%) în comparație cu numărul dosarelor formate în întreg anul 2019 (efect colateral al moratoriilor legislative și convenționale). Soluția generală pentru orice problemă întâmpinați în relația cu banca sau IFN-ul este solicitarea unei negocieri cu instituția financiară, în cadrul CSALB. Atenție la costurile asociate amânării ratelor! Cei care nu se încadrează în condițiile Ordonanței (au restanțe, au depășit termenul de 9 luni, au contractul de credit semnat după 30 martie 2020) sau constată de pe acum că nu vor putea plăti rata după perioada de amânare, se pot adresa CSALB. Important este să nu înregistrați întârzieri în raport cu banca! Cazurile din moratoriile legislative au soluționare standard. Soluțiile obținute în cadrul CSALB sunt personalizate. De aceea, nu vă comparați propria situație cu soluțiile obținute de alți consumatori, ci solicitați în cadrul negocierilor o rezolvare adaptată propriilor nevoi”.
Ciprian Dascălu, economist şef, BCR: Pandemia ne-a prins nepregătiţi, cu un sistem de cheltuieli rigid, în care pensiile şi salariile consumă 90% din veniturile şi contribuţiile fiscale Corectarea unei atare situaţii e greu de făcut în criză pandemică şi are costuri politice mari, ce par de neasumat în momentul actual. Salariile, cel puţin în sectorul public, veneau după 4 ani de creştere de două cifre, ceea ce e greu se susţinut când apare o criză de orice tip. Ele au ţinut oarecum consumul sus în 2020, însă a produs şi dezechilibre. Consolidarea fiscală însă trebuie făcută pentru că nu trebuie să uităm că agenţiile de rating sunt cu ochii pe noi. Din păcate actualul Guvern trebuie să construiască un buget pe legile actuale, ceea ce nu îi oferă prea multe marje de manevră, sperând ca eventual creşterea economică să salveze pe parte de venituri problemele din partea de cheltuieli. O altă salvare ar putea veni, pe model e cum ar fi cele polonez sau bulgar, din îmbunătăţirea colectării şi ducerea ei către media europeană, prin digitalizare: numai pe parte de TVA, din îmbunătăţirea colectării, putem aduce la buget un plus de 3% la venituri.
Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România: ”Este a treia lună consecutivă de creştere substanţială a încrederii în economie şi a patra lună consecutivă de creştere a componenţei de anticipaţii a indicatorului, evoluţia indicatorului fiind în concordanţă cu evoluţia parametrilor. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (februarie 2022/februarie 2021) a înregistrat o valoare medie de 2,58%. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 88% dintre participanţii la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9208, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 4,9742 lei pentru un euro”.
COMMENTS