Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România a îndeplinit anul trecut 11 dintre cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din statele membre UE, la fel ca Belgia, Danemarca, Germania, Franța, Italia și Austria. De reținut, în contextul pandemiei, doar 5 state din 27 au stat mai bine decât noi, cel mai bine poziționate fiind Polonia, Bulgaria și Malta (fiecare cu 13 criterii bifate din cele 14 posibile).
Situația a fost mai problematică îndeosebi în state sudice ale Uniunii, precum Spania, Portugalia și Grecia (fiecare cu 8 din 14 valori în limitele recomandate). Ceva mai bine s-au plasat (9 din 14 criterii bifate) Estonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, cu observația importantă că primele trei au intrat deja în Zona Euro.
În fine, mai slab decât noi (10 din 14 criterii îndeplinite) figurează Olanda (doar că dezechilibrul lor din contul curent a constat în excedent prea mare, +6,4%, aproape cât Germania, +7,3%, și nu în deficit exagerat, precum în cazul României, -5,7% din PIB), Irlanda, Luxemburg, Letonia, Cipru, Slovenia și Suedia.
De reținut, ar trebui să ne reamintim că țara noastră apărea în urmă cu șase ani în topul încadrării în criteriile de stabilitate (Macroeconomic Imbalances Procedure Scoreboard – MIPS), cu 13 atinse din cele 14 posibile.
România a pierdut criteriul de cost unitar al muncii, unde am figurat anterior la poziția nedorită de campioni europeni în materie, cu +26,1% cumulat pe ultimii trei ani, adică mai mult decât dublu față de limita de 12% permisă țărilor care nu au intrat deocamdată în Zona Euro (acolo, criteriul devine mai strict, de cel mult 9%) dar am coborât la „doar” 14,4%, sub Bulgaria (16,4%) și Letonia (14,5%).
Urmare a creșterii veniturilor mai rapid decât a reușit economia să acopere cererea suplimentară apărută între timp, s-a deteriorat semnificativ peste limita de avarie (-5,7% față de cel mult -4%) și un al doilea indicator critic, deficitul contului curent, ca medie pe ultimii trei ani prin raportare la PIB. De reținut, proiecția până în 2026 făcută de Comisia Națională de Strategie și Prognoză arată un avans al minusului din fluxurile financiare cu exteriorul spre cota de -8,8% în anul curent și o perspectivă modestă de redresare. Practic, chiar dacă se va concretiza proiecția oficială, am ajunge să stăm semnificativ mai rău peste patru ani decât anul trecut (-7,3% din PIB față de -5,7% din PIB).
Cauzele principale sunt majorarea sistematică a deficitului comercial prin avansul procentual semnificativ mai mare al importurilor față de exporturi, precum și acoperirea tot mai redusă a acestuia din sumele venite pe calea serviciilor prestate. Cert este că valorile din anii următori vor fi și mai puțin bune iar revenirea la normalitate se va amâna pentru partea a doua a deceniului curent.
În fine, poziția netă internațională mai apare ca fiind în afara cerințelor, fapt normal, explicabil prin fluxurile investiționale consistente la intrare și foarte reduse la ieșire dar cu mențiunea inversării trendului spre echilibru din cei trei ani anteriori. De reținut, TOATE cele 3 criterii neîndeplinite figurează la grupa de dezechilibre externe și competitivitate, în timp ce la dezechilibre interne și ocuparea forței de muncă am bifat TOATE celelalte 9 criterii.
Ce este Tabloul de bord
Tabloul de bord care urmăreşte evoluția unei economii naționale din UE utilizează 14 criterii de performanță, menite să avertizeze asupra unor eventuale probleme pentru stabilitatea macroeconomică. Abaterile consistente pot sta la baza unei analize mai aprofundată în cazul statelor care prezintă valori ieşite din limitele teoretice prescrise.
În afară de latura preventivă, MIP are și o latură corectivă, transpusă în Procedura de Dezechilibru Excesiv (Excessive Imbalance Procedure în original). În cadrul acestei proceduri se fac recomandări pentru măsuri graduale de readucere a indicatorilor- cheie în zona permisă, mergând până la instituirea unor sancțiuni pentru statele care încalcă în mod repetat recomandările făcute.
Mecanismul de supraveghere a potențielelor probleme în plan macroeconomic a fost instituit în decembrie 2011, ca parte a așa-numitului pachet legislativ ”six-pack”. Aprecierea încadrării în limitele fixate se face pe baza unei analize care ține cont de corelațiile de moment, cu separarea derapajelor punctuale de cele cu potențial de declanşare a unor neajunsuri sistemice.
De reţinut, Comisia Europeană poate adopta recomandări preventive statelor membre, în conformitate cu articolul 121.2 din Tratatul UE încă din stadiul incipient al dezechilibrelor, înainte ca acestea să se dezvolte. Recomandările se pot face la finele lunii mai a fiecărui an, în contextul așa numitului Semestru European, prin care se coordonează politicile economice și bugetare la nivelul UE.
Un stat membru care intră sub incidența procedurii de dezechilibru macroeconomic va trebui să prezinte un plan de acțiuni corective, cu obiective clare și termene precise. Transpunerea în practică a acestui plan va fi urmărită și înscrisă în rapoarte periodice. O primă nereușită în îndeplinirea obiectivelor va fi penalizată prin instituirea unui depozit purtător de dobândă, care se poate transforma în amendă.
COMMENTS