România, codașa Uniunii Europene la cheltuielile pentru educație

România se situează pe ultimul loc între statele UE la ponderea cheltuielilor efectuate pentru educație în PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu doar 3,1% din PIB, ne situăm în urma colegelor din Balcani, Bulgaria și Grecia (fiecare cu câte 4,1% din PIB) și a vecinei de la vest, Ungaria (4,9% din PIB). Totodată, la mare distanță de Polonia (5,2% din PIB), care a depășit de puțin Germania (5,1%).

Cheltuieli pentru educatie in statele UE

Pentru referință, menționăm că țările nordice alocă cele mai mari sume procesului de educație al forței de muncă, cel mai important factor de producție în tehnologiile secolului XXI. Aceste țări alocă, dintr-un PIB/locuitor aproape dublu față de al nostru, de peste două ori mai mult ca procentaj în PIB (Danemarca 8,7%, Suedia 7% și Finlanda 6,8%).

Desigur, se poate face o trimitere la nivelul foarte redus al veniturilor bugetare pe care le are România, ceea ce nu ar permite o distribuire mai mare de fonduri către sectorul de educație. Acest argument nu rezistă în raport cu situația din Irlanda, unde, în pofida unor venituri la fel de scăzute raportat la PIB, se cheltuie 6,5% din PIB, adică tot ceva mai mult decât dublu față de noi.

De reținut și faptul că țări baltice care nu excelează nici la încasări publice și nici în domeniile sociale, precum protecția persoanelor defavorizate sau a pensionarilor, sunt, în schimb, fruntașe la alocările țintite preponderent pentru dezvoltarea capacităților profesionale ale tinerei generații.

Estonia (15,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale) și Letonia (15,1%), conduc detașat într-un clasament al importanței acordate educației în UE, foarte aproape de țări din afara Uniunii precum Islanda (17,4%) sau Elveția (16,5%). La coada clasamentului se află Italia (8,2%), Grecia (8,3%) și Franța, alături de România (9,1%).

Astfel, avem de-a face cu o combinație nefastă între lipsa inerentă de bani la buget (nu e cazul Franței, care trece de 53% din PIB cheltuieli publice și de aceea ajunge la o pondere relativ mică a alocărilor pentru educație) și mentalitatea latino-balcanică (vezi celelalte state menționate mai sus).

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0