România ocupă locul 24 între cele 27 de state membre UE la ponderea cheltuielilor sociale în PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat.Cu 11,9%, ne-am situat doar peste Bulgaria (11,5%), Malta (10,8%) și Irlanda (8,9%), cu precizarea că procentajul irlandez a fost diminuat artificial de preluarea în PIB a multinaționalelor care și-au mutat sediul ca urmare a Brexit-ului.
Cheltuielile cu protecția socială în statele UE, 2019 (% din PIB)
Pentru referință, menționăm că media europeană în materie a ajuns la 19,3%. Țările din regiune cu care ne comparăm de obicei se află ceva mai sus, în cazul Cehiei sau Ungariei (12,7%), dar la o distanță semnificativă, dacă ne raportăm la economia cea mai apropiată ca dimensiune și structură, Polonia (16,7%).
Cele mai ridicate procentaje ale sumelor alocate pentru protecția socială se regăsesc în țările nordice Finlanda (24,0%), Danemarca (21,4%), împreună cu colegele latine Franța (23,9%) și Italia (21,2%). Germania (19,7%) și Austria (20,1%) apar peste media UE, alături de Belgia (19,4%) și, suprinzător, Grecia (19,8%, în scădere de la 21,3% în anul 2012).
De reținut, resursele financiare alocate țara noastră pentru toate sectoarele de cheltuieli pornesc de la o pondere a cheltuielilor în PIB semnificativ sub media UE (78%, adică 36,2% din PIB față de 46,6% din PIB), în pofida deficitelor bugetare ridicate. Urmare a unor încasări mult mai mici la bugetul public din taxe și contribuții sociale (cam două treimi, adică 26,8% din PIB față de 41,1% din PIB).
În baza veniturilor totale bazate pe aceste încasări, alocările de cheltuieli sunt mai mari față de media UE în șapte din cele zece sectoare după clasificația europeană și mai mici în trei cazuri: servicii publice generale (94%), sănătate (91%) și protecție socială (79%). La polul opus apar spațiile rezidențiale (242% ?!), urmate de apărare (177%) și ordine publică (172%).
Alocarea sumelor pentru cheltuieli în bugetul public (% din total)
Sector România media UE27 RO/UE
Servicii publice generale 11,7 12,4 94%
Apărare 4,6 2,6 177%
Ordine publică 6,2 3,6 172%
Acțiuni economice 13,1 9,5 138%
Protecția mediului 2,0 1,7 118%
Spații rezidențiale 2,9 1,2 242%
Sănătate 13,8 15,1 91%
Recreere, cultură, religie 2,9 2,5 116%
Educație 10,1 10,0 101%
Protecție socială 32,7 41,4 79%
-din care pers. în vârstă 24 22,5 107%
De reținut, din perspectiva problemei pensiilor acordate persoanelor în etate retrase din activitate, România NU se situează sub media europeană la ponderea alocărilor acordate celor în vârstă („old age” în clasificarea UE). Oarecum paradoxal, după ce li se adjudecă 73% din sumele pentru protecția socială față de 54% media UE, aceștia cumulează 24% din cheltuieile publice comparativ o medie europeană de 22,5%.
Pentru a vedea ce s-ar întâmpla dacă am majora cumva încasările pe actuala structură de alocare bugetară, precizăm și procentajul „de echilibru”, situat la 129%. Sub această valoare, domeniile suferă de lipsă de bani nu atât pentru că li se acordă puțină importanță potrivit uzanțelor europene ci pentru că avem intrări mici la buget raportat la mărimea rezultatului economic național.
Așadar, ne place sau nu, dacă vrem educație, sănătate și pensii „europene” va trebui să contribuim prin taxe mai mari la bugetul public. Altfel nu avem de unde să tot facem deficite (chiar la actualele condiții sanitare, de învățământ și punct de pensie, încă bune față de încasări) și să majorăm datoria publică.
COMMENTS