România figurează pe podium la consumul intern de materiale între țările membre UE și deține prima poziție la categoria materiale nemetalice, care include gunoiul menajer. Datele au fost prezentate de Eurostat pentru anul 2021 și sunt calculate în tone pe persoană, pe categorii de resurse, care mai includ biomasă, minereuri metalice și materiale pe bază de energie fosilă.
Consumul intern de materiale în țările UE (tone pe persoană, 2021)
Pentru referință, menționăm că anul trecut consumul de materiale nemetalice a variat la nivel european între circa 2 tone/persoană în Olanda și 23 tone/persoană în România, în timp ce media UE a fost de aproxmativ 7,5 tone/persoană, adică de trei ori mai redusă decât la noi. Raportul atrage atenția că diferențele foarte mari în domeniu sunt cauzate de factori diverși, de la nivelul investițiilor în construcții și densitatea populației și până la dimensiunea și calitatea infrastructurii de transport.
În 2021, consumul intern mediu la nivelul Uniunii a fost de 14,1 tone/persoană, în creștere cu 4% față de anul precedent (13,6 tone/persoană) după o traiectorie de scădere lentă dar sistematică de la începutul mileniului (15,4 tone/persoană în 2001). În afară de materialele nemetalice, care au reprezentat 53% din total, în calcul au mai intrat biomasa (23%), materialele pe bază de energie fosilă (18%) și cele metalice (6%).
Consumul de biomasă a variat de la circa 1 tonă/persoană în Malta până la 8 tone/persoană în Irlanda. Economiile cu consum mare de biomasă sunt specializate în producția de cherestea, precum Finlanda, sau în zootehnie, precum Irlanda și Danemarca. În ce privește materiale pe bază de energie fosilă (combustibili etc.), consumul a fost situat între 1 tonă/persoană în Letonia și 8 tone/persoană în Luxemburg (aflat, însă, la confluența unor state mai mari).
Mai importantă, însă, este productivitatea obținută în baza resurselor utilizate, indicator la care România se prezintă foarte slab și pe o tendință de scădere a performanțelor în raport cu începutul acestui mileniu. Astfel, dacă situația s-a ameliorat cu 35,1% la nivelul mediei statelor UE în ultimii 20 de ani, la noi s-a produs o deteriorare de 32,9%, ceea ce ar trebui să ne dea serios de gândit.
Țara noastră se individualizează în raportul Eurostat drept singura care nu a reușit să decupleze progresul economic de majorarea consumului de resurse materiale, în timp ce Ungaria, Bulgaria, Polonia și țările baltice au reușit o relativă decuplare ( creștere mai rapidă a PIB decât a consumurilor ) iar Cehia a reușit să se poziționeze alături de marile economii ale UE (Germania, Franța, Italia și Spania) care au reușit decuplarea avansului de creșterea consumurilor materiale.
Modificarea consumurilor materiale în funcție de creșterea PIB în statele UE, 2000 – 2021
Edificatoare este situația rezultată din raportarea PIB per capita la pps la consumul domestic de materiale (abreviat DMC în lb. engleză) per capita și poziționarea ca index național în context european. Datele colectate anul trecut arată că avem un nivel de fructificare a resurselor de doar 0,8 euro/kg la paritatea puterilor de cumpărare standard, la fel ca Bulgaria și doar PIB-ul mai mare ne salvează de „lingura de lemn” în materie (index România 35,5% din media UE față de 34,7% în cazul vecinilor de la sud de Dunăre).
Productivitatea resurselor în statele UE, 2021
Suntem sub Estonia (index 41,8%) și la mare distanță de Polonia (61%), Ungaria (70%), Slovacia (81%) sau Cehia (83,1%). Foarte departe de campioana Olanda (249,8%), care a luat un avans notabil față de țări precum Luxemburg (157,5%), Italia (150,2%), Irlanda (139%), Franța (136,3%) sau Spania (130%), cu observația că locomotiva europeană Germania nu excelează în materie (118,5%).
Una peste alta, vestea proastă este că ne-am dezvoltat extensiv și riscăm să nu putem susține consumul de resurse în condițiile în care nu reducem ritmul anual de creștere clar sub cel al PIB. Vestea bună este că, fiind într-o asmenea postură, avem posibilități mai mari de a trece la un tip de dezvoltare axat pe transformarea calitativă a economiei și avem rezerve importante de creștere a valorificării materialelor și materiilor prime de care dispunem.
COMMENTS