România, penultima la valoarea per angajat în comerțul cu țările non-UE

România figurează pe penultimul loc în ceea ce privește valoarea obținută per angajat în comerțul cu țările non-UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020. Cu doar 2.855 €, am reușit să ne plasăm doar peste Croația (2.300 €) dar în spatele unor țări precum Bulgaria (3.981 €), Polonia (4.322 €), Portugalia (5.068 €), Grecia (5.564 €) sau Letonia (6.204 €).

Media europeană s-a ridicat la 11.809 € per angajat, adică de peste patru ori mai mare decât la noi, iar valorile cele mai ridicate s-au consemnat în Irlanda (88.717 €) și Luxemburg (79.516 €), urmate la mare distanță de Malta (33.901 €), Danemarca (26.588 €), Olanda (18.643 €), Suedia (17.601 €), Cipru (17.051 €), Finlanda (15.082 €) și Germania (14.214 €).

Exporturile în afara UE și personalul implicat, 2020

Dacă țările mai mici din acest top au în mod implicit o valoare mare a exporturilor prin raportare la personalul care lucrează, în lipsa unei piețe interne suficiente, trebuie remarcată orientarea către export a țărilor nordice și importanța acestor relații comerciale în afara UE pentru nivelul ridicat de dezvoltare economică și pentru standardul de viață.

În anul 2020, 29,9 milioane de angajați din Uniunea Europeană au fost implicați în susținerea exporturilor către state nemembre, o creștere marginală față de anul precedent (29,6 milioane angajați). Datele preluate din publicația Le Figaro arată că 14% din populația ocupată (206 milioane la nivelul Uniunii), adică 1 persoană din 7, depinde de comerțul cu state din afara UE.

Valoarea totală a livrărilor comunitare către exterior a fost de 2.438 miliarde euro, în ușor regres față de cele 2.606 miliarde euro consemnate în anul anterior. De reținut, însă, ponderea în valoarea adăugată brută a fost ceva mai ridicată decât cea corespunzătoare numărului de angajați. Astfel, ea s-a ridicat la 16%, respectiv 1.962 miliarde euro din cele 12.032 miliarde euro înregistrate per total.

Pentru referință, menționăm că Germania a fost statul cu cele mai multe slujbe asigurate de exporturile extracomunitare. Cu 7,4 milioane de persoane, locomotiva europeană a depășit nivelul de ocupare rezultat din comerțul non-UE pentru Franța (3,5 milioane persoane) și Italia (3,4 milioane persoane), luate împreună. De altfel, cele mai mari trei economii ale UE au însumat aproape jumătate din susținerea angajărilor prin exporturi extracomunitare (48%).

Ponderea angajaților implicați în exporturile spre zona non-UE, 2020

Ca pondere în totalul locurilor de muncă din fiecare țară, însă, cele mai mari valori au fost consemnate în Luxemburg (24%) și Irlanda (23%) iar cele mai reduse în Croația (9%) și Grecia (10%). România ocupă în acest clasament locul 7 din coadă, cu 12,9%, sensibil sub media europeană. Asta deși în termeni absoluți, avem peste 1 milion de persoane implicate.

Aceste date arată o poziție relativ slabă a țării noastre din perspectiva destinațiilor de export din afara Uniunii, mai ales ca eficiență a activității. Departe de ceea ce se realiza înainte de 1989, când România a jucat un rol important în dezvoltarea unor țări în curs de dezvoltare de pe alte continente, inclusiv prin transfer de tehnologie.

Ceea ce sugerează că avem o resursă insuficient exploatată de dezvoltare a producției, mai ales că imaginea unor colaborări anterioare a rămas mult peste capacitatea actuală și interesul nostru pentru terțe piețe. Pe care, dacă nu avem volume mari de livrări, măcar am putea să desfășurăm o activitate mai eficientă, cu sume crescute semnificativ per angajat.

Notă metodologică

Numărul persoanelor implicate în exporturile efectuate către destinații non-UE include nu doar angajații care lucrează direct în întreprinderile care livrează mărfuri sau servicii la export ci și pe cei care asigură suportul pentru producția livrată în exterior. Practic, se include întreg lanțul de activitate necesar. Totodată, exporturile unor întreprinderi dintr-un anumit stat membru pot fi susținute și de entități din alte state membre.Referințele se fac strict la livrările în afara UE iar comerțul dintre statele UE nu este inclus. Persoanele implicate pot fi atât angajați cât și liber-profesioniști (self-employed).

 

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0