România a fost în 2022 țara din UE cu cele mai mici prețuri și cea mai ieftină mâncare, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel general de 57,8% din media UE al costurilor achitate de consumator, ne-am plasat sub Bulgaria (58,7%), Polonia (61,5%), Ungaria (66,9%) și Croația (72,2%), chiar mai bine decât state din afara Uniunii precum Muntenegru (60,4%) sau Albania (61,3%).
Pe segmentul de produse alimentare și băuturi non-alcoolice (71,8%, a doua coloană din tabelul de mai jos), am păstrat prețurile ceva mai bine decât Polonia (72,5%) și la o distanță semnificativă de vecinele Bulgaria (86,7%) și Ungaria (89,9%), contrar percepției publice încetățenite deja. De remarcat și situarea sub Serbia (91,3%), date fiind posibilitățile de aprovizionare din zonele de graniță.
A treia coloană prezintă situația la băuturi alcoolice, unde ajungem (fără regrete majore din perspectiva sănătății generale și a accizelor intrate la bugetul public) pe locul patru, cu 82,6%. Adică acestea au fost mai scumpe decât în Bulgaria (65,7%), Polonia (72,5%) sau Ungaria (77,8%).
Primul tabel, din care am selectat partea situată sub nivelul de 100%, unde se situează Italia, mai prezintă pe coloana 4 situația de la îmbrăcăminte, unde prindem podiumul ieftinătăților, cu 84%, mai mult decât în Bulgaria (79,7%) sau Ungaria (82,8%) dar imediat sub Spania (84,8%) și încă departe de Polonia (90,6%).
Pe ultima coloană, la încălțăminte, stăm cel mai slab. Suntem tocmai pe locul 9, foarte aproape de media UE, cu 96,8%. De data aceasta, semnificativ peste vecinele Bulgaria (82,4%) și Ungaria (85,1%) și peste alte țări care trec pragul de 90%: Polonia (90,4%), Cipru (91,7%0, Slovenia (93,5%), Slovacia (94,6%), Italia (94,8%) și, la limită, Spania (96,7%).
Poziția de la încălțăminte, la care ar trebui să reflectăm, este doar ușor mai bună decât la o componentă foarte importantă a coșului de consum, energia, unde ajungem pe locul 8, cu 79% ( a doua coloană din tabelul 2). Nivel mult peste cel din Ungaria (doar 38% !), Croația (54,4%), Bulgaria (58,1%) și chiar Polonia (67,5%). Peste care mai figurează Malta (70,4%), Slovacia (70,8%, aici ar fi o discuție mai amplă prin comparație și efecte cu Cehia, care ajunge la 127,6%, unde e mai bine să fie relativ ieftin, acasă sau în sectorul de producție de bunuri) și Letonia (78,1%).
În coloanele din al doilea tabel stăm destul de bine, cu locul 2 la mobilă (coloana 3). Nivelul de 72,3% din media UE ne plasează peste Bulgaria, cu 60,5%, dar sub grupul format de Polonia (79,7%), Ungaria (80,7%) și Slovacia (81,8%). Tot pe 2, dar mai aproape de medie, suntem pe partea de electrocasnice (coloana 4), unde valoarea de 86,8% e mai mare decât în Polonia (84,6%) dar sub cele din Slovacia (89,2%) sau Lituania (89,3%). De remarcat situația din Bulgaria, unde nivelul de 104,8% este peste cel din Germania (98,1%).
Și, în fine, suntem pe podium la electronice (coloana 5), cu 94,7% (adică foarte aproape de media UE), din nou cu Polonia (92,3%) piață mai concurențială, dar nu așa precum în Italia (92%). Ceva mai mult decât la noi costă aceste produse în Austria (96,2%0, Ungaria (96,6%), Spania (98%) și Slovacia (98,5%).
Una peste alta, datele certificate de Eurostat ne pun într-o lumină destul de favorabilă din perspectiva prețurilor față de alte țări. Ar fi, însă, două observații, din perspectiva evoluției viitoare a puterii de cumpărare, implicit a nivelului de trai. Prima este că depindem de păstrarea acestor prețuri cât mai jos dar spațiul de convergență cu prețurile „europene”este cel mai extins.
A doua observație vine din modul în care acest indicator esențial pentru banii consumatorilor cu venituri în lei a evoluat din 2011 încoace. Motiv pentru care v-am prezentat datele instituției abilitate la nivel european și vă lăsăm să trageți concluzia care se întrevede, mai ales dacă vom continua să creștem veniturile pe contrasens cu productivitatea muncii.
COMMENTS