Ediţia din acest an a culegerii cuprinde 130 de speţe, reprezentând hotărâri judecătoreşti definitive şi nedefinitive ale instanţelor de judecată având ca obiect anularea proceselor-verbale/notelor de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare (creanţe bugetare)formulate de către beneficiarii finanţării (autorităţi locale şi judeţene).
Continuând eforturile de a colecta şi analiza fenomenul corecţiilor financiare în România, care au culminat cu lansarea, în 2013, a primei culegeri de speţe privind hotărâri judecătoreşti în această materie, Ţuca Zbârcea & Asociaţii readuce în discuţie impactul aplicării de corecţii financiare şi necesitatea unui control mult mai eficient al finanţărilor europene. Lucrarea este editată în co-autorat cu Institutul pentru Politici Publice (IPP).
„Hotărâri ale instanțelor de judecată în cauze privind corecții financiare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale” prezintă într-o manieră sistematică jurisprudenţa la nivelul instanţelor din România, redând cu fidelitate conţinutul hotărârilor judecătoreşti în litigii referitoare la corecţii financiare stabilite în urma adoptării unor procese-verbale/note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare (creanţe bugetare). Mai mult, ediţia din acest an explicitează, cu speţe concrete, ce înseamnă corecţie financiară, atât în opinia autorităţilor centrale, cât şi a instanţelor de judecată, precum şi pentru ce au fost aplicate corecţiile financiare şi care sunt consecinţele financiare.
Potrivit autorilor, eforturile de creştere a ratei naţionale de absorbţie a fondurilor structurale nu vor avea finalitate în condiţiile în care, deşi există fonduri prin Programul de Asistenţă Tehnică, structurile centrale nu previn şi nu sprijină constructiv beneficiarii locali să deprindă proceduri competitive de achiziţii publice şi să evite nereguli devenite deja fenomen naţional.
Mai mult, autorii au atras atenţia că practica autorităţilor de management în ce priveşte elaborarea de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare este neunitară. „Prezenta culegere arată că, în mod regretabil, şi practica instanţelor de judecată în materie de corecţii financiare este cel puţin la fel de neunitară, aceasta fiind, de altfel, o critică generală şi îndelungată la adresa instanţelor judecătoreşti, care se regăseşte cvasi-permanent în toate rapoartele Comisiei Europene în ce priveşte sistemul judiciar, aferente Mecanismului de Cooperare şi Verificare” a declarat Cristina Ana, Coordonatorul Departamentului de Fonduri Structurale al Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
„Hotărâri ale instanțelor de judecată în cauze privind corecții financiare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale” reprezintă un instrument de lucru în folosul autorităţilor publice centrale şi locale, al judecătorilor şi celorlalţi practicieni în domeniul fondurilor europene, instrument menit să contribuie la acoperirea vidului din practica instanţelor de judecată referitoare la corecţiile financiare.Din cele 130 de speţe ce fac obiectul cercetării, şi care au fost publicate în culegere, 85% sunt hotărâri nedefinitive ale instanţelor judecătoreşti, iar 15% sunt hotărâri definitive. Analiza Departamentului de Fonduri Structurale al Ţuca Zbârcea & Asociaţii examinează care sunt etapele procesuale uzuale în contestarea/anularea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare/creanţelor bugetare şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru suspendarea titlului de creanţă (corecţia financiară). De asemenea, studiul evidenţiază problemele de practică neunitară în ceea ce priveşte competenţa materială a instanţelor de judecată în materia fondurilor europene, analizează soluţionarea excepţiei procedurale a neretroactivităţii OUG nr. 66/2011[1], precum şi admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, invocarea de către instanţă a lipsei calităţii procesuale active şi renunţarea la judecată (în baza OG nr. 14/2013[2]).
În concluzie, din toată analiza efectuată asupra speţelor publicate în prezenta culegere, rezultă că „vasta majoritate a acestora a privit nereguli constatate în legătură cu proceduri de achiziţii publice şi a fost tranşată pe fond, majoritatea cu respectarea dispoziţiilor legale imperative privind competenţa instanţelor judecătoreşti şi că 49% din hotărârile pronunţate au fost favorabile beneficiarilor finanţării care au contestat procesul – verbal/nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare” a punctat Cristina Ana, Coordonatorul Departamentului de Fonduri Structurale al Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi exprimă astfel sprijinul pentru găsirea unor soluţii imediate pentru ca practicile de aplicare a corecţiilor în fonduri europene să fie uniforme, şi nu abuzive, asupra bugetelor locale, din care autorităţile locale trebuie să dezvolte proiecte de investiţii pentru comunităţi.
[1] OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 461/2011, Partea I
[2] OG nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare – suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice
COMMENTS