Banca Naţională a României a tăiat încă odată dobânda de politică monetară: aceasta a fost coborâtă la 2,25%. Banca centrală a hotărât, de asemenea, îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-2,00 puncte procentuale de la +/-2,25 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 5 februarie, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, întimp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25 la sută.
Deciziile BNR au fost anticipate de majoritatea analiştilor.
Reducerea dobânzii de politică monetară din această lună ar putea fi urmată de încă un pas similar până la finalul anului, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2015 fiind de 2%, conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR). Analiştii anticipează continuarea procesului de diminuare a rezervelor minime obligatorii la lei şi valută.
Inflaţia mai scăzută decât aşteptările, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european şi decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe pieţe prin politica de relaxare cantitativă au determinat banca centrală să continue ciclul de relaxare a politicii monetare printr-o nouă ajustare a dobânzii-cheie.
În prima şedinţă de politică monetară din acest an din ianuarie banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%. În schimb, nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii au fost menţinute.
CA al BNR a analizat și aprobat Raportul trimestrial asupra inflației, document care va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 9 februarie 2015.
Analiza celor mai recente date statistice relevă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei la valori inferioare celor prognozate şi sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, ca urmare a accentuării declinului preţurilor volatile şi a inflaţiei tot mai scăzute pe piețele externe, suprapuse persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.
Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 0,83 la sută în luna decembrie 2014 de la 1,26 la sută în luna noiembrie 2014. În luna decembrie 2014, rata medie anuală a inflaţiei s-a menținut la nivelul 1,1 la sută, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – s-a plasat la nivelul de 1,4 la sută, similar lunii anterioare.
În ceea ce priveşte sectorul real, indicatorii pe termen scurt din lunile octombrie şi noiembrie 2014 semnalează continuarea traiectoriei pozitive a economiei în trimestrul IV, atât volumul producţiei industriale, cât şi cel al comerţului cu amănuntul şi al lucrărilor de construcţii înregistrând variaţii trimestriale pozitive şi în accelerare faţă de media trimestrului III. În același timp, evoluția deficitului de cont curent al balanței de plăți sugerează consolidarea sustenabilității poziției externe.
Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat ritmul anual de creştere în termeni reali, în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, favorizată inclusiv de relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară. În ceeace privește volumul total al creditului acordat sectorului privat, acesta a continuat să fie afectat de accentuarea contracţiei stocului de credite în valută, precum şi de intensificarea operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit. Toate aceste tendințe contribuie la îmbunătățirea transmisiei politicii monetare.
În ședința de astăzi, CA al BNR a analizat și aprobat Raportul trimestrial asupra inflației. Comparativ cu prognoza din luna noiembrie 2014, noua proiecție trimestrială indică o traiectorie mai joasă a ratei anuale prognozate a inflației, aceasta plasându-se la 2,1 la sută la finele anului 2015 şi la 2,4 la sută la sfârşitul anului 2016. Repoziţionarea la niveluri mai scăzute a acestei traiectorii are ca determinant major anticipata accentuare pe termen scurt a scăderii în termeni anuali a prețurilor volatile, în principal pe seama declinului prețului petrolului pe plan mondial, alături de persistenţa deficitului de cerere agregată, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipaţiilor privind inflaţia, precum şi de prelungirea inflaţiei reduse şi a caracterului fragil al redresării activităţii economice din zona euro şi din alte ţări europene.
Principalele riscuri la adresa actualei prognoze decurg din incertitudinile crescute asociate evoluțiilor din mediul extern, generate în principal de tensiunile geopolitice regionale, de situaţia din Grecia și din zona euro și de divergenţa accentuată dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.
În aceste condiții, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an de la 2,5 la sută, începând cu data de 5 februarie 2015 și continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.
În același timp, în scopul reducerii volatilității ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară și al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,00 puncte procentuale de la +/- 2,25 puncte procentuale.
Corespunzător acestora, începând cu 5 februarie 2015, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 0,25 la sută și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 4,25 la sută.
De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor instituţiilor de credit.
Pe baza datelor disponibile în prezent, deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să sprijine creşterea economică, inclusiv prin refacerea încrederii şi revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare.
CA al BNR reiterează că implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice şi accelerarea reformelor structurale în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, alături de un proces sustenabil de intermediere financiară şi o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe.
BNR reafirmă că utilizarea şi dozarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune, în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional, sunt de natură să asigure îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu precum şi menţinerea stabilităţii financiare.
COMMENTS