Bucureștiul se situează pe locul opt în UE ca nivel de trai măsurat în termeni de PIB/angajat, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2018, ajustate cu nivelul prețurilor din fiecare țară. Doar două regiuni din Irlanda, Luxemburgul și patru regiuni din Belgia figurează mai sus în topul european de profil. Londra s-a situat și ea ceva mai sus (139% din media UE față de 135% în București), dar Regatul Unit a părăsit Uniunea la 31 ianuarie 2020. Surprinzător, capitala României devansează de puțin cele mai prospere regiuni din Germania, Oberbayern (134%) și Hamburg (132%), între care se intercalează capitala poloneză, Varșovia (133%).
Topul celor mai mari PIB/angajat în regiunile UE
Irlanda Sud 235
Irlanda Est-Centru 205
Luxemburg Luxemburg 165
Belgia Bruxelles 161
Belgia Brabant Wallon 157
Belgia Vlaams Brabant 144
Belgia Anvers 143
România București 135
Germania Oberbayern 134
Polonia Varșovia 133
Germania Hamburg 132
Sursa: Eurostat
Din păcate, trei regiuni din România figurează, totodată, la coada clasamentului european, intercalată printre cinci regiuni din Bulgaria și patru regiuni din Polonia, la o valoare situată sub pragul de 60% din media UE. Practic, situația din Moldova situată în dreapta Prutului este similară cu cea din provincie la vecinii de la sud de Dunăre Muntenia s-ar integra undeva în zona de sud-est a Poloniei, legătura între cele două grupuri fiind făcută de Oltenia.
Țările cu regiunile aflate la cel mai mic PIB/angajat în UE
Bulgaria Yuzhen tsentralen 35
Bulgaria Severen tsentralen 36
Bulgaria Severozapaden 39
România Nord-Est 39
Bulgaria Severoiztochen 41
Bulgaria Yugoiztochen 42
România Sud-Vest Oltenia 51
Polonia Lubelskie 54
Polonia Podlaskie 57
România Sud-Muntenia 57
Polonia Świętokrzyskie 58
Polonia Podkarpackie 59
Sursa: Eurostat
Cam pe aici ar fi situată România „profundă”. Adică la foarte mare distanță, nu geografică ci economică, de regiunea capitalei, care apare pe un cât se poate de onorabil loc opt din perspectiva celor care au un loc de muncă, între regiunile UE. În context, se pune întrebarea ce putem face pentru a reduce decalajele între București, intrat în UE sub aspectul veniturilor în termeni reali, și restul țării.
COMMENTS