Sectorul construcțiilor și-a revenit dintr-un anumit declin înregistrat în partea a doua a anului trecut și a performat puternic în primele două luni ale lui 2020, potrivit datelor publicate de INS. Motorul au fost construcțiile rezidențiale iar imboldul pentru obținerea unor rezultate semnficativ mai bune de ansamblu a venit pe partea de construcții inginerești.
Evoluția sectorului de construcții (2015=100, date ajustate sezonier)
Luna Iul19 Aug19 Sep19 Oct19 Noe19 Dec19 Ian20 Feb20
Clădiri rezidențiale 199,1 192,8 172,2 163,8 159,4 187,1 267,8 264,6
Construcții inginerești 95,9 99,0 98,5 86,9 87,7 80,2 112,5 109,1
TOTAL 114,8 116,4 113,0 111,0 112,9 110,9 151,6 141,9
Astfel, înaintea de a se putea cuantifica efectele crizei generate de epidemia de coronavirus, construcțiile erau deja un factor-cheie pentru creșterea economică pe anul în curs. Adică avem o bază de plecare bună pentru a marșa strategic pe un sector neglijat pe parcursul ultimilor ani, cu efecte negative asupra calității vieții inclusiv în triunghiul autostrăzi-spitale-școli.
Rezultatul pe primele două luni ale anului față de perioada corespunzătoare din anul precedent (34,3% pe seria brută și 35% ajustat), corelat cu ponderea sectorului de construcții în valoarea adăugată brută pe economia națională, care se situează undeva spre 7%, ne dă speranțe că în 2020 am putea avea din partea acestuia o contribuție la creșterea economică undeva spre 1,5 puncte procentuale dacă vom reuși să păstrăm un ritm de creștere peste pragul de 20%.
Fără a intra în detalii, menționăm că există multiple necesități și posibilități de diversificare a activității în construcții, dincolo de construcțiile noi fiind necesare multiple acțiuni de întreținere și reparații curente (de pildă în școli, care oricum sunt închise, doar că trebuie ca lucrurile să se miște repede) sau de reparații capitale, acolo unde acestea erau de mult amânate.
Miza ar trebui pusă pe infrastructură
În contextul în care încasările bugetare au de suferit iar cheltuielile pentru materiale sanitară și aparatură medicală sunt obligatorii, alături de susținerea celor care au rămas fără posibilitatea de a-și desfășura activitățile obișnuite, se pune problema utilizării cu maximă eficiență a fondurilor publice pentru a atenua scăderea economică și nu pentru consum pe datorie.
Date fiind riscurile relativ mai reduse de transmitere a virusului în aer liber și specificul activității, cu volume mari și dispersate în spațiu, plus oportunitățile legate de utilizarea fondurilor europene, ar fi foarte utilă o accelerare a măsurilor de susținere a acestui sector, generator de valoare adăugată brută însemnată și de locuri de muncă într-o perioadă dificilă.
Îndeosebi, investițiile guvernamentale în proiectele de infrastructură de mult puse pe hârtie și etern temporizate pe varii motive birocratice, de la studiile de fezabilitate perimate și până la tot felul de găselnițe ecologice, ar putea fi puse în mișcare într-o perioadă în care starea de urgență ar permite depășirea multiplelor obstacole puse în situație normală.
COMMENTS