Timp de 15 ani, Florin Petria a fost sinonim cu Piața Financiară. La fine de octombrie 2010, după o luptă inegală de peste trei ani cu o boală nemiloasă, s-a stins în pragul aniversării publicației pe care a condus-o spre cea mai importantă poziție în rândul revistelor de specialitate din România. Au rămas articolele scrise și ziariștii pe care i-a modelat, în limita posibilităților și disponibilităților, după chipul și asemănarea sa. Știind, probabil, că nu va fi veșnic dar cu convingerea lucrului bine făcut, care trebuie transmis mai departe. Pentru a da un sens vieții și pentru că a dorit să găsească soluțiile dificile de devenire ale economiei.
Mi-aduc aminte de o negociere de indexare trimestrială, la începutul anilor 2000, când o mașină valora cât un apartament iar inflația zburda în voie, de mână cu cursul valutar ajuns la cinci cifre. După moda de atunci, era important nu doar câți bani luai dar și cât de repede apucai să îi cheltui, înainte să se schimbe prețurile. În sprijinul doleanțelor personale, bazate matematic „pe materialul clientului”, i-am argumentat că am și a doua diplomă, după ce am terminat Facultatea de Relații Economice Internaționale. Răspunsul a fost de calibrul unui passing la fileu într-o situație de punct aproape pierdut:„Dar ce crezi, eu nu te-am angajat că ești economist, te-am angajat că ești inginer, ca mine !”
Dincolo de anecdotica episodului, mai plină de semnificații decât ar vrea unii să creadă, a rămas altceva, care venea din modul distinct de a vedea lucrurile și de a rezolva problemele. Este vorba despre o sintagmă pe care colegii mei de atunci o recunosc și acum, din discuțiile pe marginea articolelor care trebuiau să capteze esența evoluțiilor economice odată pe lună: „Densitate de idei”. Sintagmă venită din convingerea că valoarea reală nu vine doar din peniță sau pregătire de specialitate, ci dintr-un talent special, care trebuie consolidat în timp.
Totul pentru a putea concentra o analiză îndelungată, temeinică și creativă în concluzii la nivelul câtorva fraze. Ce pot părea simple unora, dar au înțelesuri mai profunde pentru cei care, realmente, sunt preocupați să fie bine în loc să se simtă bine. Cărora li se îngrămădesc ideile la gură sau pe hârtie, în loc să caute să umple fără finalitate timpul și tiparul. Care lasă ceva util în urmă iar, în preajma lor, ceilalți devin mai conștienți și mai înțelepți. Din păcate, norocul nu a fost de partea lui și timpul i s-a scurs prea repede față de ce mai avea de făcut.
Odihnește-te în pace, Florin !
COMMENTS