România figurează pentru anul 2018 drept ţara din UE cu cel mai scăzut procentaj de educaţie înaltă, cu doar 14,8% din populaţia de vârstă adultă ce a parcurs ciclul terţiar, potrivit datelor publicate de Eurostat în publicaţia „People on the Moove, 2019”. Clasificarea s-a făcut după standardul internaţional de educaţie şi este compatibilă cu celelalte state europene.
Cu valori ceva mai mari decât noi figurează în acest clasament Italia (16,7%) și Malta (18,6%), urmate de un grup de țări situate între 20% și circa 25%, toate provenite din fostul bloc socialist ( Cehia 20%, Slovacia 21%, Ungaria 21,2%, Croația 21,4%, Bulgaria 23,8% și Polonia 25,3%) , cu excepția Portugaliei (20,5%).
De reținut pentru evoluțiile noastre viitpare, Portugalia deține și recordul la grad de educație scăzut (55,4%), ceea ce constituie o explicație foarte bună pentru fenomenul de cantonare în zona de stagnare relativă după atingerea unui nivel de circa 80% din media UE ca PIB/locuitor. Cu 29,9% la acest indicator stăm mult mai bine decât lusitanii dar mai slab decât celelalte state ex-socialiste amintite mai sus, plasate între 12,3% ( Cehia) și 22,8% ( Bulgaria) când vine vorba de grad scăzut de educație.
Aşadar, impresia intrată în conștiinţa publică, cum că am fi un popor de oameni deştepţi, nu are acoperire în datele statistice şi nici nu corespunde cu succesele reale înregistrate de cei mai dotaţi români, care câştigă foarte frecvent ( relativ la dimensiunea populaţiei şi la calitatea sistemului de învăţământ) premii internaţionale şi obţin diplome la concursurile de inventică.
Notă metodologică
Potrivit clasificării standardizate utilizate pe plan internaţional (International Standard Classification of Education – ISCED 2011), există nouă niveluri de educaţie, codificate de la 0 la 9. Pentru adulţi, în funcţie de treptele de educaţie parcurse, de la 0 la 2 avem un grad de educaţie scăzută, 3-4 educaţie medie şi 5-8 educaţie înaltă
0 – Educaţie timpurie în copilărie (grădiniţă)
1 – Ciclul primar de educaţie (şcoala primară)
2 – Partea de bază a ciclului secundar (gimnaziu)
3 – Ciclul secundar (primele clase de liceu)
4 – Educaţie post-ciclu secundar dar non-terţiară
5 – Educaţie terţiară de ciclu scurt (şcoli post-liceale)
6 – Facultate, colegiu – bachelor
7 – Studii de facultate aprofundate – master
8 – Studii doctorale
Semnificativ, după cele 10 state care alcătuiesc topul celor mai reduse ponderi ale persoanelor cu educaţie înaltă în UE, apar vecine pe locurile 11 şi 12 Germania şi Grecia, adică povestea de succes şi cea cu probleme a Uniunii. Unde nu procentajele de înaltă pregătire fac diferenţa ci, cantitativ ( şi, foarte posibil, calitativ) forţa de muncă cu pregătire medie.
De reţinut, chiar şi cu un nivel de 29,9%, ţara noastră apare doar pe locul şase, după Portugalia, Malta, Spania, Italia şi Grecia, atunci când se face clasamentul celor mai mari procentaje de educaţie scăzută în rândul populaţiei dar simpla enumerare a acestor ţări oferă deja un indiciu în materie de şanse de dezvoltare sustenabilă a societăţii.
Pentru referinţă, la polul opus, apar în statistica Eurostat Lituania, Cehia, Slovacia, Polonia, Germania, Letonia, Slovenia şi Estonia. De unde s-ar putea trage concluzia că este mai important să nu ai oameni slab educaţi în proporţii de masă decât să excelezi pe alocuri, riscul pentru dezvoltarea societăţii fiind „asimetric”.
Foarte interesant, însă, cu 55,9%, apărem tocmai pe locul 7 din 28 de state la procentajul de educaţie secundară, după Cehia, Slovacia, Polonia, Germania, Ungaria şi Croaţia, dar peste ţări precum Suedia, Finalnda sau Franţa ( aflate pe la mijlocul clasamentului, parţial pentru că au procentaje mai mari de educaţie înaltă) şi foarte mult peste codaşele Portugalia (24,1%) şi Spania (22,5%).
Dată fiind afinitatea cu latinitatea şi riscul de a ne duce spre o aşa-numită „capcană a venitului mijlociu” din care să nu mai ieşim şi să nu mai progresăm în termeni relativi decât foarte greu, ar fi de luat aminte şi la experienţa altor state europene. Atât în ce priveşte nivelul redus de educaţie odată ce te mulţumeşti să te apropii de nivelul occidental de trai, cât în ce priveşte singularizarea Germaniei, singura mare economie din UE care s-a aliniat constructiv cu educaţia medie la nivelurile istoric ridicate din fostele ţări socialiste. Cu consecinţe, se pare, foarte benefice pentru dezvoltare şi pentru poziţia de lider economic al Uniunii.
Asta cu o observaţie foarte importantă în ceea ce priveşte ciclul secundar de învăţământ. Care, în afară de cultura generală şi o viziune mai largă asupra lumii, ar trebui să ofere şi o pregătire practică, cu o meserie măcar prezumtivă şi cu o educaţie serioasă pentru muncă şi contribuţie la efortul social de dezvoltare.
COMMENTS