Drumul către Zona Euro este lung şi sinuos, iar fără eforturi considerabile, bine planificate şi dozate, poate conduce către o prăpastie. Cam asta a lăsat să se înţeleagă Guvernatorul Mugur Isărescu în cadrul recentei Conferinţe organizată de reprezentanţa Comisiei Europene În România în parteneriat cu Banca Națională a României. „Intrarea în zona euro reprezintă o schimbare fundamentală de modus operandi pentru o economie care are în prezent curs de schimb flexibil şi politică monetară independentă. Succesul în interiorul zonei euro reclamă reforme structurale cuprinzătoare, care să aducă economiei un grad suficient de flexibilitate a pieţelor bunurilor şi factorilor de producţie pentru a compensa dispariţia ajustorului reprezentat de cursul de schimb, să asigure durabilitatea convergenţei nominale prin eliminarea surselor de inflaţie reprimată (de ex. finalizarea liberalizării pieţei energiei) şi de deficite cvasifiscale (restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanţiale).”
Fără o convergenţă reală, îndeplinirea strictă a cerinţelor din programul de convergenţă nominală nu au nicio valoare. Şi poate nu întâplător majoritatea economiilor în tranziţie au revenit asupra ţintelor iniţiale de aderare la modena unică.
„Ne-am apropiat de UE, dar ne-au crescut disparităţile regionale. Ne-am apropiat cu Bucureştiul şi alte câteva oraşe, dar ne-am îndepărtat cu celelalte regiuni” a declarat Mugur Isărescu. El susţine acest lucru prin prisma discrepanţelor majore între regiunile din România ale valorilor PIB-ului/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare, indicator ce vizează convergenţa reală cu Zona Euro.
Guvernatorul BNR a transmis motivele pentru care stabilirea unei date ţinte de adoptare a monedei unice reprezintă un pas important în contextul economic şi politic din România, deşi în momentul actual există o multitudine de factori care par să ofere o doză de pesimism anului vizat (2019): „Era timpul să discutăm despre drumul pe care România îl are de parcurs, cu atât mai mult cu cât, printr-un consens politic, este adevărat, mai mult verbal, şi printr-un angajament trimis la Washington, noi am stabilit o ţintă şi, de la un punct încolo, fără să exagerez, zilele intră în sac. Adică timpul devine scurt pentru a ne atinge ţinta”.
Chiar dacă crearea unui plan bine structurat devine primordială, ideea de intra în ERM II la începutul anului 2016 pare imposibil de realizat: Este vizibil accentul pus în ultimii ani pe convergenţa nominală, unde România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht, însă în context real, din prisma PIB-ului/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare, aceasta se îndepartează considerabil de media ţărilor din Zona Euro, motiv destul de pertinent în a ridica întrebări legate de anul aderării.
În urma radiografiei României realizate de Guvernatorul BNR, s-au desprins următoarele concluzii: situaţia macroeconomică se dovedeşte a fi cea mai sănătoasă din ultimii 25 ani, dar încă pare a evidenţia sensibilităţi majore la şocuri „Cu motivaţii dintre cele mai bune, România obisnuieşte să deraieze repede de la politicile macro. Vrem să creştem mai repede, să ne mearga mai bine cât mai repede, însă costurile acestor derapaje sunt foarte ridicate. E drept, pot afirma că în ultimii 25 de ani nu am stat macroeconomic mai bine ca acum”; unul dintre cele mai mari pericole îl reprezintă încetăţenirea ideii conform căreia adoptarea monedei euro este doar o schimbare de valută, când de fapt acest aspect presupune schimbarea întregii economii; un deficit bugetar mai mare nu este soluţia pentru convergenţa reală, în schimb reformele structurale reprezintă esenţa, cu accent pe competitivitate, eficienţă şi bună chibzuinţă.
Totodată existenţa este unei date ţinte este necesară, „în România, fără o dată ţintă, lucrurile nu se realizează. De aceea este bine să avem o dată ţintă. Aceasta poate să contribuie la realizarea consensului politic, absolut necesară pentru un proiect de ţară, care să treacă dincolo de ciclul electoral”, a explicat Mugur Isărescu.
COMMENTS