Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS. Suma care a revenit pe persoană a fost de 2.099 lei, adică 8,3% în plus. Sunt majorări de venituri care contrastează cu scăderea economică, estimată în prezent a fi fost de aproape patru procente în termeni reali (PIB a bătut pasul pe loc în valoare nominală.
Veniturile băneşti ale unei gospodării au crescut pe parcursul lui 2020 cu 7,3% pe gospodărie şi cu 7,9% pe persoană. Ajustat cu inflația medie în T4 2020 (situată sub cea medie anuală, 2,15% față de 2,63%), puterea de cumpărare a urcat cu aproximativ 5% pe totalul unei gospodării și cu 5,6% la nivel individual.
În pofida unui an agricol slab (rezultat de -16,2% raportat la cel precedent), veniturile în natură au crescut semnificativ ( cam 14% în plus, atât pe familie cât și pe persoană). În termeni nominali s-a ajuns la cea mai mare valoare din ultimii cinci ani. De remarcat tendința pronunțată de reducere a numărului mediu de persoane pe o familie, de la 2,65 în urmă cu patru ani la mai puțin de 2,56.
Pe fondul crizei economice induse de pandemie, salariile și-au redus marginal ponderea majoritară în structura veniturilor totale ale unei gospodării înapoi la 68,3%, nivel similar cu cel din 2018, adică „în ton” cu evoluția PIB Este consecinţa unei stagnări a integrării în relațiile de producție bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate, cu o anumită revenire a părții de autoconsum.
După majorarea cu 14% a valorii punctului de pensie, ponderea veniturilor din prestaţii sociale a crescut față de ultimul trimestru al anului trecut (19,1% față de 18,7%) și a păstrat trendul de creștere după minimul atins în 2018. Ponderea veniturilor din activități independente s-a păstrat semnificativ sub nivelul de două procente (doar 1,7% față de 2,4% în 2016-2017).
Decalajul dintre mediul urban şi cel rural la venitul total pe persoană s-a redus considerabil, de la 56% în T4 2019 la 50% în T4 2020 (2.483,25 lei față de 1.650,87 lei). Astfel, decalajul de venituri între mediile de rezidență s-a inversat, după un trend foarte pronunţat de diferenţiere, care începuse încă din 2015.
Dacă se face trimitere şi din punct de vedere al structurii, unde veniturile băneşti reprezintă 96,1% în mediul urban şi 87,0% în mediul rural, diferenţa apare ca semnificativ mai pronunţată între numerarul pe persoană de 2.386,40 lei pe lună la oraş şi doar 1.436,26 lei pe lună la sat, care arată că decalajul se situează la 66%.
Structura cheltuielilor, puternic afectată de criza pandemică
Evoluția structurii cheltuielilor de consum reflectă situația de criză. Trendul de scădere a alocărilor de bani pentru produsele alimentare a fost inversat brusc iar ponderea acestora a urcat înapoi peste nivelul din urmă cu trei ani iar băuturile alcoolice și tutunul au atins un nou record, după majorarea accizelor. Au crescut din nou și sumele pentru locuire, după ce scăzuseră patru ani consecutiv.
Modificările intervenite ca urmare a măsurilor luate pentru combaterea răspândirii Covid19 au redus ponderea cheltuielilor pentru transport dar au majorat sumele alocate pentru sănătate și pentru comunicații. Cele mai afectate segmente din bugetul familiei au fost cele pentru recreere și cultură (scădere cu peste 60% a ponderii) și cele pentru sectorul HoReCa (-64%).
COMMENTS